Ma ratacesc acum printre copaci uscati,
Merg pe carari de munte si pasi-mi incurcati,
Nu mai gasesc nimic din ce a fost candva,
Si ratacesc aiurea dupa iubirea ta.
Cand ma trezesc in noapte te strig in mintea mea,
Te caut printre perne, tanjind atingerea
Si visul se destrama, de parca nici n-a fost
Iar ratacesc aiurea si n-are nici un rost.
Copacii ce odata ne tainuiau iubirea,
Sunt numai crengi uscate si striga despartirea,
Cararile de munte ce pasii ni-i purtau
Se-amesteca intruna, pe unde ne duceau?
Chiar luna ce veghease la primul meu sarut,
Se-ascunde-n seara asta, nu pot sa nu te uit.
A mai ramas doar harta cararii de demult,
Ca ultimul meu martor, dar ... si-asta s-a cam rupt.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu