luni, 3 ianuarie 2011

Inceput de 2011 si oarecum un comentariu la "Dor de Dans. Dor de Daniel"

N-am avut putere si nu am putere sa spun ce s-a intamplat la finele anului 2010, atunci cand majoritatea oamenilor se pregateau cu voie buna de sarbatori asa ca am sa trec direct la ceea ce am simtit la trecerea dintre ani:

Da, a trecut 2010 ... un final de 2010 plin de amaraciune si de lacrimi ... pe 31 decembrie am zacut. Posturile de televiziune isi faceau reclama, care mai de care, cu programul pregatit pentru noaptea de revelion.
Sufletul meu in schimb era greu iar mintea incerca sa-mi spuna in cuvinte ceea ce simt ... "si ce daca e revelionul, eu nu am chef de nimic, tocmai m-am despartit de o persoana draga mie si ma rog in fiecare ora pentru o alta persoana, la fel de draga ... ce naiba imi poate aduce 2011 cand 2010 mi-a luat unul din oamenii care m-a ajutat sa incep din nou sa dansez".
Era ora 19:00 cand ceva din interior m-a facut sa ma dau jos din pat, nu aveam nici un program pregatit pentru acea seara si cu toate astea acel ceva care m-a dat jos din pat m-a facut sa-mi spun "in seara asta, voi dansa! Voi dansa pentru Daniel! Voi dansa pentru ca dansul ne-a facut cunostinta, el antrenor, eu eleva ... stangace, ciufuta si incapatanata uneori" si in cateva minute mi-am schimbat pijamaua cu o fusta de blugi si o bluza si m-am incaltat hotarata cu sandalele de salsa. Am incarcat lista winamp-ului cu muzica de la scoala, am dat muzica tare (cat sa nu sparg geamurile) si am dansat, am dansat salsa si cha-cha, am dansat tango si vals, am dansat samba, jive si merengue am dansat pana cand am simtit ca nu mai pot.
Am dansat de una singura pentru si cu Daniel si Andreea in suflet si in minte.
Mi-am amintit de Daniel, calm, linistit, intelegator, consolandu-ma de fiecare data cand partenerul meu de dans ma scotea din minti si mi-am amintit de unul din antrenamentele in care Andreea a scos sufletul din noi spunandu-ne intr-una "hai ca puteti, se vede pe voi ca puteti mai mult!".
La multi ani Daniel!
La multi ani Andreea!
Visez cu ochii deschisi la ziua in care Andreea va reveni la scoala si ne va da inca o lectie de data aceasta de putere si vointa.

Doamne ajuta sa avem un an mai bun!

PS Daniel, stiu ca vei fi cu ochii pe noi de-acolo de sus de unde esti.

Niciun comentariu: